Deseori în sesiunile de coaching cu manageri, aud managerii spunând:
✅ “Oamenii mei nu performeaza si vreau să văd cum să schimb asta.”
Conversatiile de management sau 1:1s-urile din organizatii, au potential de “Make it or brake it” al motivației si angajamentului echipelor.
Ce observ este că, deși potențialul de a susține, debloca, motiva și realinia al acestor discuții este enorm, modul în care sunt abordate este superficial. Nepregătit. Lipsit de structura sau de o intentie.
Și de aceea, chiar și atunci când credem că discutiile de management sunt bune, nu știm de ce…..motivarea și angajamentul nu vin odată cu incheierea celor câteva minute.
Vezi mai jos un exemplu pe care-l aud des. Pe cât de bine intenționat, pe atât de aducător de rigiditate și inhibare este intrebarea TOTU-i BINE?
Răspunsul dorit este, binențeles……: DA!!!
Conversația de obicei se oprește aici.
Orice conectare moare odată cu întrebarea închisă „Totu-i bine?”
Ce transmite indirect această întrebare?
- O dorință minimă de a afla cu curiozitate ce provocări are cealaltă pesoană.
- Poate fi și o evitare mascată a unei discuții despre emoții, blocaje, oferire de suport, cu care persoana nu se simte confortabil sau sigur să converseze. Și de aceea, evită.
- Întrebarea de tip checklist cere indirect și un DA, o validare a faptului că:
“Sunt bun în rol de coordonator/manager, așa-i?”
“Nu are cum să nu fie bine cineva din echipa mea… ”
Unde duce abordarea Totu’ bine?
Ce gândește și simte persoana care este întâmpinată așa?
“Deci nu-i pasă cum sunt defapt…”
“Vrea ca totul să fie …ok.”
“Simt că nu sunt permise …neOK-urile .”
Ce simte? Frustrare și poate dezamăgire
Ce comportamente va avea mai departe persoana?
“Mă conformez.”
“Voi mima binele.”
“Îi voi răspunde ce vrea să audă.”
Ce altceva “construiești“ cu această abordare pe care o consideri pozitivă?
- Reacție defensivă: lipsă de comunicare sau o comunicare tranzacțională, lipsită de elementul uman, empatic, autentic.
- Senzația că ‘tu contezi și îmi pasă de tine nu doar când ești performant și te poți arăta așa cum ești” lipsește cu desăvârșire.
- Lipsă de motivație, de angajament, de deschidere în a prelua proiecte noi sau provocatoare, toate din cauza presiunii lui “trebuie să fie OK”.
Ce poți face pentru a avea o abordare constructivă, care crește angajamentul?
- Fii curios în mod autentic
- Fii empatic în legătură cu emoțiile simțite și aspectele pe care le simte persoana ca fiind blocaje.
Ai cîteva exemple de întrebări care te pot inspira:
Cum te simți?
Ce te preocupă ?
Ce aș putea face pentru a-ți ușura munca în acest proiect cu deadline strâns?
Ce ar aduce motivație în echipa de proiect?
3 aspecte care duc la discuții care transmit încredere și suport:
- Pune-ți o intenție ca discuția să fie axată pe conectare, să nu fie doar un un checklist
- Oferă siguranță psihologică și sentimentul că persoana poate fi deschisă în privința emoțiilor cu care se confruntă
- Invită persoana să vorbiți onest în loc să ascundă probleme reale sau să fie nevoită să cosmetizeze realitatea. Respectă și tu aceste aspecte.
Angajamentul, motivarea și parteneriatele care-ți aduc împlinire și rezultate… nu se întâmplă. Se mențin și se construiesc. O poți face și tu sau echipa ta:🎯 in programe de coaching🎯 in workshopul 1:1s ENGAGEMENT CONVERSATIONS.
Vrei să afli cât de eficient este stilul tău de angajament?
Scrie-mi și îți trimit survey-ul.
Răspunde celor 10 situații reale de management
Primești răspunsul + acțiuni de îmbunătățire
Anca, partenerul tău în evoluție.
Your Engagement Coach